Din pacate, se intampla intr-o vreme, cand pe la scoli faceam si eu curs, numit “Docrtine Economice”, ca imi placu mult. De ce din pacate?! pentru ca acest curs, tinut de domnul Gheorghe Popescu, si dupa opinia mea, obligatoriu oricarui om care se vrea economist cu diploma, a devenit un curs optional.

Se intampla ca ni s-a explicat pe acolo, cam ce inseamna gandirile economice, care sunt ele si la ce termeni, la ce concepte, la ce aplicatii au dus. Lucruri de istorie, dar foarte faine si actuale de altfel. Ca lumea, desi a suferit modificari de confort si utilitate, a ramas in principiu tot aceasi ca pe vremurile de la inceput. Altfel, poate nu ar avea atata succes astazi, tragediile Greciei antice pe scenele de teatru din intreaga lume.

Se intampla, daca bine imi mai amintesc, ca in antichitate doi mari ganditori au opus doua mari concepte practice, individualismul si socialismul. Primul, care era promotor al individualismului, pe nume Aristotel din Stagira, cunoscut ca si cel mai mare ganditor al antichitatii, avea ideea ca omul isi face viata cu mana lui. Al doilea, Platon, venise cu un concept nou la vremea aceea care insuma lumea existenta pe atunci in clase, o lume socialista, care traia prin ea insasi si nu individual.

Practic, indvidualismul reprezinta suma actiunilor unui om pentru a supravietui intr-un mod care sa il avantajeze cat mai mult. Adica, fiecare cum isi asterne, fiecare cum se trezeste. Socialismul, presupune ca fiecare sa lase de la el pentru grup. Adica, eu contribui, tu contribui, noi contribuim, la final, ne insusim din contributie dupa valori echitabile sau inechitabile si in final toata lumea este multumita sau mai putin.

Desigur, aceste ideologii cu extremele sau generalitatile lor au fost puse in practica in administratia fiecarui tip de stat existent si in viata fiecarui individ care a trait sau traiste pana in momentul de fata si dispunea/dispune de constiinta.

Cateva dintre generalitati si extreme ar fi urmatoarele:

Tribalismul, o forma de socialism ancestral, in care o parte din propietate era comuna, iar o parte, ceva mai insemnata apartinea celor puternici care pana la urma aveau si datoria de a proteja sistemul din care fac parte. Aceasta categorie se poate gasi actualmente, de exemplu, pe stadioanele din Europa unde exista miscare ultra.

Nationalismul, presupune apartenenta unei identitati bazata pe criterii etnice. Cu cat mai multi, cu atat mai puternici. Ocupa propietati pe care le revendica intr-un stat. Statul protejeaza si promoveaza apartenta fata de el. Organizarea mondiala de astazi se bazeaza pe nationalism. Nu atat de puternic, precum in ultime doua secole, dar nationalismul este inca departe de a fi o ideologie pe moarte.

Populismul, valabil in democratie, presupune ca fiecare conducator/lider care isi revendica dreptul de a fi cel ales, doreste sa ia niste masuri care sa multumeasca majoritatea celor care au dreptul de a-l alege. Desigur ca niciodata nu ii poti multumi de tot si pe toti. Dar este bine, verficat empiric, sa ii multumesti cat mai mult pe cat mai multi. Dar, desigur, se poate si fara asta, ca exemplu, vezi Romania anilor 2009.

Capitalismul, porneste de la conceptul de piata libera si a faptului ca fiecare munca si fiecare obiect, propietate privata sau comuna(dar cu precadere privata) se poate masura conform unei teorii a valorii, compusa dintr-o suma complexa de functii care ar putea solutiona valoarea obiectului dat sau muncii date. Capitalismul promoveaza propietatea privata. Datorita faptului ca e cea mai aplicata ideologie la nivel mondial, pe marginea capitalismului s-au facut o multime de studii si o gramada de cercetari. Desi are o sumedenie de avanataje, capitalismul prezinta si multe probleme. In opinia mea, cel mai bine in practica, ar functiona un sistem care sa aplice capitalismul liber, alternandu-l altunci cand se ajunge la discreptante prea mari intre clasele sociale, cu o forma de comunism mai bland sau mai putin bland.

Comunismul, termen introdus in doctrinele economice de catre cel mai mare economist al secolului XIX, Karl Marx, presupunea ca proprietatea privata este o forma de inavutire a celor care dispun de capital. Doctrina se opunea vehement capitalismului, considerand comnuimul ca fiind urmatorul pas dupa capitalism. Marx considera ca sistemul capitalist va conduce la discreptante intre clasele sociale, cei saraci ajungand si mai saraci si exploatati, iar cei care dispuneau de capital, vor ajunge si mai bogati si puternici. In practica comunismul a fost adoptat/impus in mai multe state(mai exact in cele mai sarace state, fapt care se opunea doctrinei) in secolul trecut, lucru care nu a condus deloc la rezultate satisfacatoare. O oarecare orientare spre comunism se poate observa si in nationalizarile din ultimii doi ani in princpiala putere economica, S.U.A..

Corporatismul. este o forma de nationalism, dar care presupune excluderea statului. Se cere indivizilor care fac parte dintr-o aplicatie al acestui sistem sa respecte valorile impuse de anumiti indivizi, numiti actionari ai corporatiei. Este un fel de protectionism, modern, care incearca sa imprime indivizlor o identitate noua. Se presupune ca ar fi sistemul viitorului, desi este aplicat la nivel redus si in prezent. Daca va ajunge, sistemul viitorului, permiteti-mi sa imi expun opinia, atunci, dragii mei, viitorul suna foarte sumbru!

Nazismul, este practic trecerea dintre nationalism si corporatism. Un grup de oameni formeaza opinii si expun idei care cer apartenta unei natiuni. A fost folosit in Germania la mijlocul secolului trecut in scopuri care nu au lasat urme frumoase umanitatii. Insa a avut si partile lui bune, stimuland o concurenta intre doctrinele aplicate existente in acea perioada, pe care si le-a insusit ca adversari delcarati. Acest fapt a accelerat revolutia tehnologica inceputa in secolulul trecut.

Acest articol este o reactia la acest post si, participa si el la concursul “Castiga 1000 RON de Craciun“.