Big-game hunter

Expresia o foloseam cand ieseam prin cluburi, destul de beat cat sa nu imi amintesc, a doua zi, prea multe detalii. O mai folosesc si vanatorii de prin safari-uri sau de prin tundra, taiga ori chiar de prin padurea noastra temperat-continentala. Insa, ma gandesc ca in viitor va fi folosita in limbajul comun. Google Buzz o va aduce pe buzele tuturor, de indata ce va avea succes. Sa va explic ce, cum si de ce cred eu una ca asta!

Deocamdata, azi, Google Buzz este o penibilitate la care au acces doar cei care folosesc gmail. Gmail, desigur, nu e rau de loc, sunt multe lucruri pentru care merita utilizat, dar… Google Buzz nu se poate lauda cu prea multe lucruri pentru care merita folosit. Primul mare bai, nu e un portal independent, fiind dependent de gmail. Google mai are ceva de lucrat pana il va lansa independent. Pe urma, al doilea mare bai este faptul ca se afla la inceput, fiind oficial lansat abia in luna trecuta. Nu ar fi atat de mare baiul al doilea, problema este insa, ca, exista si Facebook.

Sa fim seriosi, Facebook exista si este bestial. Ba, in momentul de fata il putem clasa drept reteaua sociala suprema. Se poate masura treaba asta in numarul de utilizatori(variabila de ordin cantitativ), precum si in varietatea de facilitati pe care le ofera utilizatorilor(variabila de ordin calitiativ). Facebook conduce detasat in ambele domenii. Pentru cei care nu sunt convinsi de varietatea servicillor oferite de Facebook, o sa le dau cateva mici exemple. In primul rand, Facebook a inovat si a imprementat cel mai bine ideea de wall si de feed on the wall. Adica, poti posta updateuri, poze, linkuri de pe profilul tau si aceastea pot fi vizualizate de prietenii tai, precum si tu poti vizualiza ce posteaza prietenii tai pe wall-ul tau sau pe alte wall-uri cu care te afli in contact, desigur in cazul in care au nu au stetate diverse restrictii. Desigur, si tu poti selectiona ce sa vizualizezi sau cine dintre prietenii tai sa vizualizeze si ce. Treaba asta, revolutionara zic eu, a fost impulsul care a propulsat Facebook in fata altor concurenti.

Pe urma, implementarea de jocuri pe portal, este probabil cea mai reusita dintre participantii de pe piata respectiva, datorandu-se mai ales parteneriatului lor cu Zynga. Nu cred ca exista cineva, care imi citeste blogul si sa nu fi auzit macar odata de Farmville, chiar si in treacat, sa zicem. Desigur, mai sunt si alte jocuri sociale, gen Happy Acvarium, Yoville, Mafia, etc, dar Farmville “a game where you can farm with your friends”, este de departe cel mai popular joc social.

Pe urma, ar mai fi grupurile, care sunt excelent implementate in engine-ul Facebook-ului. Foarte interactive, sunt usor de accesat sau poti usor renunta la updateurile aferente lor. Pe urma, vin lepsele(notificarile), care sunt de forma quizurilor ori paginililor informative la care ai optiunea de a deveni fan. Si desigur, nu in ultimul rand, elementul social propriu zis… poti interactiona prin diverse moduri, de exemplu prin chat, comenentarii sau prin mesaje private(o varianta foarte bine implementata de Facebook, zic eu).

As mai putea continua, laudand Facebookul, insa am sa ma opresc asupra Google Buzz-ului. De ce cred si imi doresc ca Google Buzz sa aiba succes? Ei, creatorii lui, vor sa implementeze un serviciu de identificare, demn toata ziua de lumea lui Orwell. Pe baza a mai multor modalitati de identificare zonala, vezi ip-locator, global positioning system(gps), pe baza unor filtre, datele conexiunii vor fi traduse in zona in care se afla utilizatorul. Zona aceasta, sub aspect digital, in functie de setari va trimite notificari si iti va alerta prietenii, cunoscutii sau cei cu care ar putea interactiona de prin apropierea ta. Si tot asa, si tu vei putea primi diverse notificari de acest gen. Mai exact, ca niste exemple, eu, uitilzator de Google Buzz, voi fi alertat sa zicem, de faptul ca o amica se afla in cafeneaua Ics la un ceai, sau ca prietenul Zet este la trei minute de mine in piata Unirii.

Practic, daca vei stii cum sa profiti de treaba asta, timpul tau liber se va transofrma intr-o veritabila cursa contra cronometru, transpusa intr-o gramada de permutari, care vor avea loc intre tine si prietenii tai. Ce bestial trebuie sa fie sa iti alergi fostele prin cafenele ori sa afli ca amica Ygrec e acum acasa la necunoscutul Icsulescu, si, instant si printr-un singul click, sa ii poti si vizualiza profilul acestuia. Cred ca, datorita acestui concept, care in opinia mea, are potential enorm(ganditi-va numai la cate derivate ale acestui program se pot utiliza in practica) lumea retelelor virtuale se va putea transforma intr-o lumea virtuala aproape reala.

Desigur, nu cred ca inca piata noastra este pregatita pentru un asemenea concept, dar din cate obseverv, nici Google nu joaca prost, ei doar testand terenul deocamdata, cu acest nou produs. Asadar, mai avem inca putin de asteptat pana sa imi intru in rol, ca big-game hunter!

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , , , | 2 Comments

Fuck the world

Orice s-ar inatmpla, orice ar fi, oriunde ai fi, intotdeauna va exista o lume care sa iti arate ca gresesti. Si asta indiferent cand de rationala ar fi solutia ta. Sau demonstrata. Ei trebuie sa iti arate ca tu gresesti, ca nu gandesti ca ei, ca nu aproximezi ca ei. Asta imi aminteste de un examen unde aveam raspunsurile grila. La problema am rezolvat rapid, am rezolvat si subiectul, in fine, am iesit. Pe drum un coleg imi explica ca el a copiat de la colega care l-a ajutat si ca avea raspunsuri pe randul sau si ma intreba “cum m-am descurcat cu matricea de la problema mea?”. Stiindu-l pe acesta mai putin umblat pe la scoli, zic “ce matrice frate?!”. Eu facusem problema printr-o “trei simple”, pe acolo, in fine, ceva mai complex, dar deloc, un pic.

Omul imi raspunde “ha, ha, ha, pai era ceva matrice pula mea, il pici sigur”. Eu speriat… “si cat ti-a dat?”. El “81″. “pai ma, neghiobule, atat am capatat si eu”! Ma, fratilor, va intreb eu, ce rost are tot cacatul de la curs si seminar, daca ajuns acolo, la examen, fac mai simplu, mai lejer ca si aialalti si obtin si acelasi rezultat? Poate nu o fi prea general ce am obtinut eu, dar e cel putin corect. pentru curiosi, 9 am luat la examenul ala.

Bag si o piesa spre final, ca tot ies in oras si ca tot sunt beat.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , | 3 Comments

Ce poti scrie cand nu ai inspiratie?

In primul rand, cum sa ai inspiratie cand stai pe vreo trei-patru portale virtuale? Nici nu tastez bine aici ceva, in fereastra de la blog, ca ma distrage un nou mesaj in shoutboxul de la last.fm. Ma uit, raspund… pac, o noua invitatie la ceva eveniment spurcat pe Facebook. P’orma se face ferstruica aia de la chat portocalie… iar mi-a trimis cineva ceva instant message. Noroc cu nou versiune de YM, ca apare scris in dreapta jos ce graieste interlocutorul. Problema apare atunci cand conversezi cu mai multi deodata… ce confuzii domnule. Conversez cu o domnisoara si cu un amic.. si pac vad acolo, jos in dreapta, un “asa as vrea”, “sa te fut”. Noroc ca amica isi explica ceva doleante, in timp ce prietenul facea conversatie de refulare a frustrarilor cotidiene, like usually.

No, si intamplandu-se procesele acestea, brusc, m-a lovit o intrebare. ma intreb daca tehnologia asta de socializare virtuala nu este pana la urma ceva prea nenatural ori nefiresc unei lumi reale? Practic, cu ajutorul tehnologiei de astazi, pot acum conversa cu signaporezul. Aflu ce simte, ce gandeste, ba, daca ii stiu si limba, devine si mai usor. Dar pentru ce?! Nu traiesc ca si signaporezul, nu ne vom intalni vreodata, nu voi vedea vreodata lumea lui prin ochii mei, ci doar prin literele pe care el le tasteaza. Si atunci la ce bun?! La ce bun sa socializezi extrem de intens la adapotsul unei lumi virtuale?

Adevarata si frumoasa lume se ascunde in spatele fibrelor optice. Este lumea asta plina de pericole in care trebuie sa ne alimentam pentru a putea continua magia lumii virtuale. Parafrazand, am cunoscut si cunosc cazuri de oameni care sunt mai dependeti de internet, decat de orice. Socializeaza acolo, traiesc acolo, simt acolo, iubesc acolo, viseaza acolo, lumea reala fiindu-le doar un cablu de alimentare. Oare nu sunt aceste procese perfect similare cu dependenta cauzata de droguri? Desigur, nu cred ca am tras prima concluie de acest gen, ca, no, doar am mai auzit si eu prin presa, vorbe de duh, gen “chinezul chou biaozi a decedat in urma a o saptamana de joc incontinuu”…

Insa, chestia, zic revolutionara, pe care o anticipez eu, este ca nu va dura mult pana ce statul va lua masuri impotriva consumului de internet. Internetul de astazi este ceea ce putem numi o piata foarte libera. Dupa cum frumos, practica ne-a invatatinca nu ne-a invatat de tot, ciclul natural este acela in care din piata libera converge proprietatea de stat iar apoi intr-un final mai mult sau mai putin indepartat, comunismul. Asa ca si internetul, fiind o piata libera in plina dezvoltare va ajunge undeva intr-un viitor destul de apropiat intr-un punct critic, care ii va genera declinul. Declin care va putea fi stopat doar de interventia autoritatii statale(fac parte dintre aceia care cred si spera ca nu vom intra in epoca corporatismului), asa incat vom asista la legi care vor diminua consumul de internet de catre mase.

Contrapartida, din ce am observat, niciunui tip de autoritate nu ii surade faptul ca individul sa fie neocupat. Orice autoritate, oricum ar fi ea construita are o singura metoda in a isi atinge scopurile si anume, manipularea individului. Analog circuitului pietei, si aici avem de a face cu o convergenta: omul netinut ocupat devine omul cugetator, omul cugetaor devine un tip de om foarte dificil de manipulat. Socializarea asta virtuala ocupa in acest moment rolul de a produce sclavia asupra omului modern care se crede liber.

In opinia mea, contrapartida asta repreznita motivul pentru care inca autoritatea statala nu ia inca masuri de restrictionare in cadrul accesului la internet. Internetul consuma timp, iar… oamenii de azi cam au timp. Cat timp statul nu va gasi ceva mai productiv(in sensul de negenerator de elemente anti-manipulante) socializarea virtuala va fi in continuare pastrata la rang de cinste.

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , , , , , | 5 Comments

Inteleptele cugetari ale semenilor mei

Ma tot minunez de la ceva vreme de cata intelepciune populara au si imi citeaza cei apropiati, dar, mai ales femeile. Nu stiu, frate, parca i-a apucat un concurs, de la ceva vreme incoa’ lumea imi citeaza tot feluri de vorbe spuse de nus’ care inaintea lor. Unele nu zic, or fi foarte reusite, dar la altele imi vine sa imi las urma incisivilor acestor citatori pe fruntea mea.

“Orice sut in fund e un pas inainte”

Asta e clasica atunci cand patesti vreun necaz. Daca nu o sa o auzi, macar de la cateva persoane apropiate care tin la tine, inseamna ca, fie nu traiesti in Romania, fie nu ai persoane apropiate care tin la tine. E fals, foarte fals, atat de fals, incat o sa va demonstrez opusul acestei mici propozitii. Sa zicem ca ai un fund beton, cum am eu(nu se putea sa nu ma laud), iar ea, sutatoarea, e o mignona nehalita. Se poate intampla(si nu prin absurd) ca din intensitatea loviturii aplicate sa rezulte ruperea piciorului ei, adica, o binemeritata fractura. Asta in tmp ce eu sa continui sa stau lejer in pozitie de drept, si eventual sa ma sprijin cu mainile de un perete, din cauza impactului loviturii. Asa ca, gandeste-te de doua ori inainte sa ma sutezi in fund… nu cred ca neaparat vrei o spitalizare!

“Nu exista lucru mai frumos decat dragostea la prima vedere”

Clar! Tu il vezi, el te vede, voi doi va vedeti. Va placeti, simtiti atractia, incepeti cu perioada aia clasica numita de bunicii mei, “facutul de curte”. Adica, va tatonati cat mai mult, fara sa ajungeti sa faceti sex. Cu cat mai mult, cu atat mai exploziv si mai intens va iesi dupaia. Stiau astia, batranii, ce stiau cu virginitatea pana la casatorie. Viata e frumoasa, traiti in puf si in roz, asta pana tu sau el inseala, sau amandoi, cum se intampla cel adesea. Si dupaia, sa te tii, se incepe cu crizele de gelozie, frustrarile, ies minciunile la iveala, micile defecte, ce mai, tacamul complet! Zicala mea adaptata, “nu exista dragoste la prima vedere, exista doar rahatul de dupa”… dar voi nu, ca-i Batman, Batman! Testati-o si mai vorbim dupaia!

In incheiere, sa va arat si eu zicala inteleapta. Era prin Cluj, pe un perete pe acolo, pe langa actualul Irish Music Pub, fostul Music Pub, adica Pub-ul al’ vechi, o chestie inteleapta rau, scrisa cu marker-ul pe perete. La prima vedere parea o prostie, un teribilism, o ofensa adusa dragostei, un scuipat pe obrazul Atenei. Sria cam asa: “nu exista relatie, fara felatie”. Poate cineva sa imi deomonstreze cumva ca zicala asta nu capata rang de teza? Eu cred ca e universal valabila, in cel mai bun caz, se ajunge sa o “suga” amandoi participantii la relatie, ceea ce ar rezulta un 69 pe acolo, dar, tot nu exclude felatia din decor. In orice caz, in orice relatie de pe lumea asta, unul dintre parteneri o suge. Desigur, rolurile se schimba, alternandu-se, ca doar nimeni nu o suge pe vecie, oamenilor le mai obosesc maxilarele.

Acum, ca ai aflat ca nu exista relatie, fara felatie, ce e de facut? Unu, asigura-te ca, in cazul care esti implicat intr-o relatie, esti cel care o da la inmuiat si nu invers. In caz ca esti cel/cea care o da la ‘muiat, sehr schon, bravo, eu imi scot palaria in fata ta, scoate blogul asta de pe blogroll-ul si fedd-ul tau, sterge-i accesarile efectuate asupra dansului de la istoriile browserului/browserelor pe care il/le folosesti! De ce? Pai, sa nu vada partenera/partenerul ta/tau chestia asta, mai desteapto/ule! Ori, daca nu stie ca ai blog, atunci, cu atat mai bine, regula unu nu se aplica in cazult tau!

Ce te faci, insa daca afli ca tu esti cel tinut din scurte? Hmm, incearca, te rog, s-o mai scoti si tu din panataloni, spal-o cu sapun, da cu un jet de dus asupra ei, depileaz-o, da-o cu creme, poate, poate, cumva o sa fie mai atractiva pentru partenerul tau. In orice caz e greu sa dezobisnuiesti omul, dupa ce te-a tinut numai din scurte. Parerea mea e ca despartirea ar fi cea mai buna solutie, restul e doar o prelungire inutila…

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , , , | 49 Comments

Dilemele vietii…

Se intampla ca aveam conversatii cu un amic, fost amic, amic reimpacat, whatever… cunoasteti si voi, e din ciclul cand femeia il termina pe om. Adica omul prieten cu toti, cu unii, vezi, cu mine, mai putin(de vina si temperamentul meu coleric, o fi, nu zic), renunta la prieteni pentru a se angaja intr-o relatie de durata cu o fata frumoasa.

Problema insa e ca dragostea ingrasa, concluzie pe care am tras-o eu(nu am citit-o undeva si prietena celui mai bun amic imi tot reproseaza ca nu ar fi o concluzie veridica). Mai exact, formularea bruta era bunastarea ingrasa.

Cum am ajuns la concluzia asta? Pe vremuri tulburi, cand lucram la ceva rahat de firma reparatii, depanari, instalari, vanzari de componente it, aveam un coleg de munca care iesea si pe teren, pentru prestari de servicii la domiciliu. I-au dat astia de la firma, un Tico blestemat si l-au pus sa umble sa depaneze calculatoarele stricate de prunci si utilizatori prosti, chiar la ei acasa. Omul nu fuma, eu si astalalt de pe acolo fumam in draci. Fumam Kent long size pe atunci, astalalt Lucky. Se umplea, frate, micuta aia camera in care ne inecam zilele, cu nouri negrii si grei, care duhneau mai ceva ca cel mai penal birt din urbea Clujului. Vara fiind, mai desfaceam cate un gin, un Angeli sa ne mai racorim si noi dupa munca standartizata de ansambalare a catorva zeci de unitati centrale, destinate diverselor institutii de stat locale. Bine e sa ai cunostinte si firma, nu?

Mno, si faza e ca nu ne prea avea la inima baiatul cu deplasarile, om care nu fuma si nu bea. Avea o prietena educatoare, hada, ca muma padurii iesea miss Univers in conquest cu ea. Si nu ii era de ajuns uratenia, era si proasta, mai proasta decat degetaru’ lui bunica-mea, ala ce atunci cand cadea, anume se rostogolea pe sub pat sa scoata untul din mine cand bagam misiuni de recuperare. Si proasta, proasta fiind, mai dadea pe acolo pe la locul nostr’ de munca. Il lua cu faze de genul “dragule, azi mergem la Ics sau la Ygrec in vizita”. Baiatul obosit deja, desi inca nu era dupa munci, zicea: “nu draga, vreau sa ma odihnesc, te rog, nu”. Dar, ti-ai gasit, i se urca in poala mata, insista si pana nu primea raspunsul dorit in ciuda tigarilor mele scurse la interval de doua minute una dupa alta, nu se mai ridca de pe ins. Cred ca atunci era singura data cand individul isi dorea ca noi sa fumam cat mai mult si mai mult.

Si timpul a trecut. L-am vazut pe om in iarna asta, pe undeva chiar inainte de Craciun, adica aproape pe cand tocmai ma despartisem. Eram in magazin la cumparaturi si il vad la carucior. Se casatorise cu proasta, frate, din omul ala frumos, din omul ala tanar, din omul ala care arata mult mai bine ca mine, din baiatul ala destept cu diploma de inginer in telecomunicatii, era…

Era, era… mai ramase doar un balon umflat, purtator de carucior prin super-magazin. In timp ce scroafa, profitand de faptul ca asta era prima lui iubire il ghida, asemeni unei masinute telecomandate.

Si… punct mort, ierte-l Cristosu’!

Asa am ajuns eu la concluzia asta, cum ca dragostea ingrasa, bunastarea ingrasa si celelalte. Amicul de care vorbeam in debutul postului umbla cu asta de ceva vreme, ani lungi si mno, s-a ingrasat cat de cat. Fata lui, care arata chiar bine, nu. Oameni tineri, Clujul oras mare, era evident ce avea sa urmeze, el nu s-a pregatit. Acum sufera baiatul… asta e. Macar slabeste, sper, ca eu dupa napasta, vreo 10 kile am dat jos numa, si amu imi fac abdomenul patratele, gen.

Si acum, sa trec la subiect, ca e enough cu live bloggingul asta si rom-gleza, am, deci, o intrebare pentru voi, cititorii. Sa zicem ca pe o persoana o cheama Theodora si ea isi zice Theea, dar se semneaza Thea. Nu greseste fratilor? Eu merg pe logica asta: Andreea si nu Andrea, deci Theea si nu Thea. Ca h-ul ala ar include un e, nu tine, “h”, frate, se termina cu acelasi sunet ca si “r”-ul Andreei dragi. Theea sau Thea? Succes in rezolvarea dilemei va doresc!

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , , , , | 5 Comments

Sunt atat de gen beat incat… scriu maine

Da, asa e. :D

Posted in Uncategorized | 10 Comments

Ce pula calului si cu tara asta?!

[Atentie, cuvinte foarte obscene, limbaj foarte vulgar... dupa cum o si merita guvernul actual... macar sa ma descarc de energiile negative]

Zi de zi, trebuie multumita voua, cei ce l-ati votat pe Cacat Traian, sa imi amintesc ca ma trezesc in acelasi rahat. La care se mai adauga cateva bucati odata cu fiecare noapte geroasa de ianuarie 2010. Ba, voi aia care l-ati votat pe Basescu, scoate-v-as ochii, din cauza voastra si a celor care v-au crescut, e tara asta asa cum e! Adica de rahat, de un rahat de cal inghetat de gerul asta aprig. Zi de zi citesc, vad, aud despre noi abuzuri de putere. Despre cum nu se aplica legile, despre cum se respecta dorintele poporului. Despre cum isi fac de cap cei de la conducere si cum o ard paralel in functiile lor.

Bobul de rahat care a umplut grajdul din Romania a fost zamisilit azi, cand citeam in presa despre cum ministrul Cacat Valdescu Sebastian se ia in gura cu presa, in loc sa isi vada de problemele pe care le intampinam din cauza blocajului financiar si sa se informeze despre chestiunile economice si financiare recente. Din ceea ce am citit acolo, rezulta doar un lucru. Si anume, oricat de rau-voitor, cum sunt sau bine-voitor, cum as putea fi, omul ala nu are nicio treaba cu functia de ministru de finante pe care a ajuns sa o reprezinte. Nici cat treaba am eu cu baletul, nici cata treaba are, sa zicem Darius Groza cu construitul de iglu-uri. Totusi, scuipa-i-as ma-sa moarta intre ochi, cretinul ala e platit din banii mei. Si mai vreti respect pentru tara asta? Tara lui sase cai frumosi, ptui!

“Dragule, crezi ca cu PSD ar fi fost mai bine?”. Da ma, muilor, da, ar fi fost, ca macar aia cat fura, mai si fac ceva. De ce?! Pentru ca acolo sunt si oameni competenti printre lichele. In PD-L nu e niciun om competent. Nici unul. Numarati de zece ori, trecuti prin revista de optzeci de ori, zero, zero competenta, numai pile, relatii si hotie. PD-L doar fura, nu fac nimic in schimb. Zece ani din tineretea mea mancati de jocurile de interese ale lui Basescu. Futu-l in gura pe el, pe nevasta-sa. Pe fiicele lui, pe rand, terminand cu scarba de EBA.

Sa ii fut in gat de cretinii care nu au constina sociala. Vorbesc de politicienii nostri si de aia dintre noi, care nu se gandesc sa lase altceva pe lumea asta, decat cacat in veceu. Da, uitati un exemplu de blogger idiot. Au ajuns ratatii astia si in blogosfera. Florin Puscas, casatorit la 21 de ani, viitor tata, absolvent al Universitatii “Babes-Balyai”, dupa cum scrie chiar el. Absolvent al Facultatii de Geografie, adica a celei mai mari labe triste care poate exista in Clujul asta. Cat de cretin-prost-idiot trebuie sa fii ca sa nu stii scrie corect numele universitatii pe care ai absolvit-o? Cat de cretin-prost-idiot trebuie sa fii ca in Romania anului 2009 sa te casatoresti la 21 de ani, sa devii tata si sa te mai si lauzi cu asta pe net? Cand lucram intr-o fabrica, ca si tehnician, datorita faptului ca interactionam des cu muncitorii de la banda, am ajuns sa cunosc o parte din ei si sa imi permit sa ii incadrez pe tipologii. Si, nimic nu m-a scarbit mai tare, decat tineretea pierduta a multora dintre cei care lucrau acolo. Tinerete pierduta la 19 ani, la 21 de ani. Fete dragute, casatorite, condamnate la o viata de prostie, de necunoastere. Ce sens are viata asa? Fara sa poti explora nimic? Fara sa cunosti… fara sa traiesti? Da, ratatii sunt langa noi. Langa mine, langa tine si il voteaza pe, ai ghicit, Cacat Basescu!

Insa, ma fut in ei… in Romania viata nu are vreun sens. Not anymore. Cel putin, nu inca vreo 5 ani de acum incolo. Viata in Romania e adioma unei vietii pe puntea unei corabii slabe din lemn batran si patruns de carii, aflate in mijlocul unui ocean furtunos. Avem capitan, Traian Basescu. Avem carmaci, Emic DobiBOC. Avem sugatoare, Elena Udrea. Muie lor! Muie celor care i-au votat!

In cativa ani ne vedem, sau cel putin eu o sa va vad de pe aici. V-am salutat! Sa inchei macar optimist, cu o piesa, macar muzica ma poate face sa uit de rahatul cotidian in care traim.

Later edit: Un cantec simpatic despre actualul guvern, Guvernarea Pinguinului.. Enjoy it!

Posted in Cugetari | Tagged , , , | 22 Comments

Ce poate face un fir de par blond?!

Ma intalnisem cu ea, ea fiind ceva in genul satena-roscata, lucru care depindea in functie de cum se vopsea. Niciodata nu am stiut sa spun sigur cand era satena sau cand era roscata, dar in fond si la urma urmei, pe cine naiba intereseaza intra-atata detaliile, ca pe mine, sigur nu?!

- De unde ai firul asta de par blond pe tine?
- Uhmmm, stai sa ma gandesc…
Prietena lui frate-meu e blonda, acolo sigur nu va banui nimic… sa arunc zarurile asa…
- E ziua prietenei lui frate-meu, am imbratisat-o si am felicitat-o, spun pe un ton cat se poate de mandru…
- Bun, cum de ai imbratisat-o, ca tu nu imbratisezi pe nimeni inafara de mine si esti foarte rece de fel?
Oh, fie ea a naibii, ce bine ma cunoaste, pupilele imi mergeau dintr-o parte in alta a scenei, in incercarea-mi de a construi un scenariu concludent. Oh, nu, iar ma intrerupe, acum ce naiba mai vrea?!
- Si, auzi, unde v-ati imbratisat, in zona penisului, ca eu acolo am gasit firul asta de par, si nu este atat de lung ca si al ei?
Incurcat rau, se cerea un raspuns rapid:
- Pai, era si ziua de nastere a colegei de serviciu, aia cu situatiile, am imbratisat-o si pe ea si i-am zis la multi ani!
- Da?! Ia auzi?! Dar, Mihai, nu asta te-am intrebat, de ce se gasea in zona ta pubiana firul asta de par blond?
- Pai… hmmm, stii tu, omul mai merge si la baie din cand in cand?! No, si atunci m-am frecat in zona cefei si probabil firul acesta de par(pe care ea mi-l arata flutura insistent in plinul meu contact vizual) s-a agat de maneca de la pulover. Si cand am ajuns sa imi fac nevoile, stii si tu, par la par se atrage. Practic, parul meu pubian genereaza un fel de camp electric, magnetic sau ce o fi, care a atras parul asta de pe maneca puloverul. So, here it is, spun eu bucuros ca am gasit solutia complicatei dileme…
- Da? Si cum se face ca tu nu ai par? Daca aveai par poate nici nu il observam?
Vedeam cum i se inrosea fata… sigur e de rau. Doamne, ce prost pot pot sa fiu, am uitat ca ma depilasem/epilasem cu prostia aia de crema Farmec Aloe Vera, cam acum vreo doua zile…
- Spune-mi acum Mihai, spune-mi totul…
Solutie, te rog, solutie…
- Eu iti spun draga, iti spun acum purul adevar, dar sa stii ca pentru mine ar fi foarte stanjenitor…
- Nu ma intereseaza. Sa fie foarte stanjenitor sau fara mine. Tu alegi? Te ascult?
- Bun, am niste fetisuri mai bizare.
- Ascult…
- Imi place sa le dau cate o felatie manechinelor…
- CE?? CUM???? CE???
- Stai linistita, e vorba de papusi gonflabile, imi place sa le-o dau in gura…
- Da? Si ce e cu parul asta blond? Explica totul acum…
- Asculta-ma pana la sfarsit, nu ma mai intrerupe, pentru mine e foarte stanjenitor momentul asta…
- Bun, continua…
- Papusa mea, ca una am si eu, Katty, e bruneta. Si am avut o fantezie, doream o papusa blonda. M-am dus la magazinul de sex, papusa blonda, 200. de lei. M-am dus la magazinul de fashion, al’ de langa, peruca blonda cea mai ieftina, par natural, 20 de lei. Tu ce ai fi facut in locul meu?
Si ziceam toate astea cu o privire trista, posomorata…
- Bun, Mihai, de ce nu mi-ai zis asa de la bun inceput. Vreau sa vad papusa aia impricinata!
- Ai idee ce imi ceri? Lasa-ma macar sa o curat pana maine… maine ti-o arat!

Si asa m-am ales cu o papusa si o peruca in custodie. Si sa vedeti ce am mai aflat?! O papusa din aia costa nu 200 de lei ci 500, iar o peruca nu 20 de lei, ci 100. Frumos, nu?!

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , | 12 Comments

Postul de trecere in 2010

watch?v=ArQCkbP07Ao

watch?v=p4s2eNJNQ6g&feature=related

Asa, de trecerea in anul nou, pentru voi! Asa sa fie distractie maxima!

Va doresc la toti un an nou excelent!

Posted in Muzic?, video | Tagged , , , | 3 Comments

Despre socialism, individualism si derivatele lor

Din pacate, se intampla intr-o vreme, cand pe la scoli faceam si eu curs, numit “Docrtine Economice”, ca imi placu mult. De ce din pacate?! pentru ca acest curs, tinut de domnul Gheorghe Popescu, si dupa opinia mea, obligatoriu oricarui om care se vrea economist cu diploma, a devenit un curs optional.

Se intampla ca ni s-a explicat pe acolo, cam ce inseamna gandirile economice, care sunt ele si la ce termeni, la ce concepte, la ce aplicatii au dus. Lucruri de istorie, dar foarte faine si actuale de altfel. Ca lumea, desi a suferit modificari de confort si utilitate, a ramas in principiu tot aceasi ca pe vremurile de la inceput. Altfel, poate nu ar avea atata succes astazi, tragediile Greciei antice pe scenele de teatru din intreaga lume.

Se intampla, daca bine imi mai amintesc, ca in antichitate doi mari ganditori au opus doua mari concepte practice, individualismul si socialismul. Primul, care era promotor al individualismului, pe nume Aristotel din Stagira, cunoscut ca si cel mai mare ganditor al antichitatii, avea ideea ca omul isi face viata cu mana lui. Al doilea, Platon, venise cu un concept nou la vremea aceea care insuma lumea existenta pe atunci in clase, o lume socialista, care traia prin ea insasi si nu individual.

Practic, indvidualismul reprezinta suma actiunilor unui om pentru a supravietui intr-un mod care sa il avantajeze cat mai mult. Adica, fiecare cum isi asterne, fiecare cum se trezeste. Socialismul, presupune ca fiecare sa lase de la el pentru grup. Adica, eu contribui, tu contribui, noi contribuim, la final, ne insusim din contributie dupa valori echitabile sau inechitabile si in final toata lumea este multumita sau mai putin.

Desigur, aceste ideologii cu extremele sau generalitatile lor au fost puse in practica in administratia fiecarui tip de stat existent si in viata fiecarui individ care a trait sau traiste pana in momentul de fata si dispunea/dispune de constiinta.

Cateva dintre generalitati si extreme ar fi urmatoarele:

Tribalismul, o forma de socialism ancestral, in care o parte din propietate era comuna, iar o parte, ceva mai insemnata apartinea celor puternici care pana la urma aveau si datoria de a proteja sistemul din care fac parte. Aceasta categorie se poate gasi actualmente, de exemplu, pe stadioanele din Europa unde exista miscare ultra.

Nationalismul, presupune apartenenta unei identitati bazata pe criterii etnice. Cu cat mai multi, cu atat mai puternici. Ocupa propietati pe care le revendica intr-un stat. Statul protejeaza si promoveaza apartenta fata de el. Organizarea mondiala de astazi se bazeaza pe nationalism. Nu atat de puternic, precum in ultime doua secole, dar nationalismul este inca departe de a fi o ideologie pe moarte.

Populismul, valabil in democratie, presupune ca fiecare conducator/lider care isi revendica dreptul de a fi cel ales, doreste sa ia niste masuri care sa multumeasca majoritatea celor care au dreptul de a-l alege. Desigur ca niciodata nu ii poti multumi de tot si pe toti. Dar este bine, verficat empiric, sa ii multumesti cat mai mult pe cat mai multi. Dar, desigur, se poate si fara asta, ca exemplu, vezi Romania anilor 2009.

Capitalismul, porneste de la conceptul de piata libera si a faptului ca fiecare munca si fiecare obiect, propietate privata sau comuna(dar cu precadere privata) se poate masura conform unei teorii a valorii, compusa dintr-o suma complexa de functii care ar putea solutiona valoarea obiectului dat sau muncii date. Capitalismul promoveaza propietatea privata. Datorita faptului ca e cea mai aplicata ideologie la nivel mondial, pe marginea capitalismului s-au facut o multime de studii si o gramada de cercetari. Desi are o sumedenie de avanataje, capitalismul prezinta si multe probleme. In opinia mea, cel mai bine in practica, ar functiona un sistem care sa aplice capitalismul liber, alternandu-l altunci cand se ajunge la discreptante prea mari intre clasele sociale, cu o forma de comunism mai bland sau mai putin bland.

Comunismul, termen introdus in doctrinele economice de catre cel mai mare economist al secolului XIX, Karl Marx, presupunea ca proprietatea privata este o forma de inavutire a celor care dispun de capital. Doctrina se opunea vehement capitalismului, considerand comnuimul ca fiind urmatorul pas dupa capitalism. Marx considera ca sistemul capitalist va conduce la discreptante intre clasele sociale, cei saraci ajungand si mai saraci si exploatati, iar cei care dispuneau de capital, vor ajunge si mai bogati si puternici. In practica comunismul a fost adoptat/impus in mai multe state(mai exact in cele mai sarace state, fapt care se opunea doctrinei) in secolul trecut, lucru care nu a condus deloc la rezultate satisfacatoare. O oarecare orientare spre comunism se poate observa si in nationalizarile din ultimii doi ani in princpiala putere economica, S.U.A..

Corporatismul. este o forma de nationalism, dar care presupune excluderea statului. Se cere indivizilor care fac parte dintr-o aplicatie al acestui sistem sa respecte valorile impuse de anumiti indivizi, numiti actionari ai corporatiei. Este un fel de protectionism, modern, care incearca sa imprime indivizlor o identitate noua. Se presupune ca ar fi sistemul viitorului, desi este aplicat la nivel redus si in prezent. Daca va ajunge, sistemul viitorului, permiteti-mi sa imi expun opinia, atunci, dragii mei, viitorul suna foarte sumbru!

Nazismul, este practic trecerea dintre nationalism si corporatism. Un grup de oameni formeaza opinii si expun idei care cer apartenta unei natiuni. A fost folosit in Germania la mijlocul secolului trecut in scopuri care nu au lasat urme frumoase umanitatii. Insa a avut si partile lui bune, stimuland o concurenta intre doctrinele aplicate existente in acea perioada, pe care si le-a insusit ca adversari delcarati. Acest fapt a accelerat revolutia tehnologica inceputa in secolulul trecut.

Acest articol este o reactia la acest post si, participa si el la concursul “Castiga 1000 RON de Craciun“.

Posted in Cugetari | Tagged , , , , , , , , | 3 Comments